Un toc di une conte
O sai che Turo al veve ideis socialistis, compagn di dute la sô famee dal rest. Chei a jerin agns dulà che lis ideis a sglonfavin il pet e si steve pôc par passâ de bande dal tuart.
Lise femine tant di glesie, par pôre o par ignorance i brusave la stampe che jê e diseve soversive e che lui al clamave "la mê scuele". Turo i diseve:
- Dulà isal l’Avanti?
- Ce ti interessial di lei tant chês robatis?
- No tu capissis nuie, bisugne lei par capî, e se tu imparassis a lei tu capiressis ancje tu che al è impuartant lei!
- Jo o sai che il lei a no mi puarte dongje di gustâ!
- E invecit se tu leiessis il Avanti, tu varessis capît che no ti la contin juste sul fassisim e su la vuere.
- Jo o sai che cumò o ai di lâ a molzi e che il to Avanti mi è coventât par impiâ il fûc.
Lise no saveve lei, jê i rispuindeve che lui al jere masse vecjo pe vuere e che no lu varessin riclamât. E Turo secjât:
- Se e fos une robe juste o larès, ma lôr a pensin ai lôr interès e i confins de patrie no centrin nuie!
Lise vaìve parsot, par no dâi sodisfazion, e cidine e pensave:
- Cui isal stât a straviâi il cjâf, forsit in France, di chê volte ch'al è tornât nol è plui chel!





